Declaratiile lui Eugen Cristescu

Eugen Cristescu - Domnule Presedinte,in virtutea legii de organizare a serviciului pe care l-am condus,eu sunt obligat,chiar dupa plecare din serviciu,sa cer autorizatie autoriratilor superioare,care conduce astazi acest serviciu,pentru a face depozitii,chiar in fata instantelor judiciare,cu privire la problemele serviciului in care am lucrat.De aceea,va rog ca, in puterea discretionara pe care dumneavoastra o aveti,sa-mi dati dumneavoastra aceasta autorizatie.

Presedintele - Va dam autorizatia.

Eugen Cristescu - Acolo unde va fi nevoie de orice lamuriri,pentru ca am condus serviciul tehnic de specialitate,va rog sa-mi dati posibilitatea sa dau explicatiile necesare.

Presedintele - In ce calitate ati lucrat si colaborat cu serviciul secret german ?

Eugen Cristescu - Domnule Presedinte,in Romania au existat mai multe servicii secrete.Dupa informatile si verificarile mele au existat 14 servici secrete de informatii germane in Romania,dintre care doua au fost autorizate si recunoscute de statul roman,si anume Abwehr-ul,adica serviciul de informatii pur al armatei germane si mai tarziu,in ultimile luni inainte de incheierea armistitiului,atasatul de politie Richter.In afara de aceste doua servicii,conform uzantelor diplomatice,era permis functionarea unui servici de informatie personala a ambasadorului german,asa cum au toti ambasadorii din toate tarile.In afara de acestea,au mai existat opt servicii clandestine,care au lucrat aici,s-au suprapu,rapoartele lor erau trimise la Berlin,acolo informatlile se puneau cap la cap,apoi o parte dintre ele se intorceau inapoi,pentru a fi verificate de Abwehr-ul german si de Serviciul Secret Roman.Eu am colaborat cu Abwehr-ul german.Il rog pe domnul Maresal sa-si aminteasca de primele zile ale lunii septembrie,cand a venit la domnia sa amiralul Canaris si a intervenit in favoarea lui Mihai Moruzov,dezvaluindui ca exista colaborare intre Abwehr si Serviciul Secret Roman.

Maresalul Ion Antonescu - Este exact.

Eugen Cristescu - Amiralul Canaris acerut atunci ca domnul Maresal sa autprizeze mai departe aceasta colaborare.Eu am venit la sefia Servicului Secret Roman la data de 15 noiembrie 1940.Fusesem pana atunci functionar,de la slujbas de birou,pana la gradul de director si director general.14ani in siguranta si sase ani in Ministerul de Interne.Am fost luat din functia de director al personalului di Ministerul de Interne si,fiindca eram specializat si facusem studii in strainatate,fiindca eram membru in Comisia Internationala de Politie Criminala si avusesem o vasta experienta in aceasta meserie,si fiindca eram un om liber independent,care nu facuse politica,domnul Maresal ma ales dintre toti acei cu aceasta specialitate si m-a insarcinat cu conducerea acestui serviciu.Colonelul Rodel mi-a cerut sa colaboram.Am spus ca nu pot face o colaborare cu un serviciu strain,fara aprobarea sefului de Stat.

Dupa o luna de la preluarea conducerii acestui serviciu,colonelul Rodel seful Abwehr-ului venise oficial in tara noastra,facand parte din misiunea militara germana.M-am dus la domnul Maresal,care a autorizat acest lucru.Mai mentionez ca Gestapoul german era inca din 1934 la noi in tara,serviciu clandestin,si pentru ca in actul de acuzare se afla o serie de acuzatii mincinoase in potriva mea,in legatura cu Gestapoul,sant nevoit sa dau cateva explicatii,ce ainsemnat Gestapoul,ce a fost si pana cand a functionat,asta pentru ca in actul de acuzare se spune ca eu am fost omul Gestapoului de la inceput si pana la sfarsit.

Gestapoul a functionat in Romania inca din anul 1934 si a fost implicat in toate atentatele din tara noastra.Impotriva lui Ion Gheorghe Duca,Armand Calinescu si toti ceilalti.El a avut o relatie foarte puternica cu miscarea legionara.El a avut o legatura foarte mare si cu masacrele de la Jilava si din ancheta facuta atunci,a rezultat ca Gestapoul a dat arme legionarilor,cu care iau executat pe cei ce la Jilava si,mai tarziu,cu ocazia rebeliunii,s-a constatat ca o mare parte din armele legionarilor tot de Gestapou erau date.
Gestapoul era condus de Geisler,care traise clandestin pe teritoriul Romaniei pana in septembrie 1940.Atunci s-a oficializat,iar in urma cercetarilor facute si cele stabilite,precum si in urma informatiilor domnului Maresal Antonescu si ale lui Mihai Antonescu,a iesit la iveala ca Geisler avea un mare serviciu in Romania si ca influentase toate aceste operatiuni.

A venit un avion,intr-o zi,si noua persoane,impreuna cu Giesler au fost expulzati din Romania.Asta nu a insemnat ca Giesler sa nu se razbune mai tarziu.El avea foarte multe relatii in Partidul National-Socialist-German si a fost insarcinat cu paza asa ziselor lagare,in care erau internati legionari,care au plecat in Geramnia dupa rebeliunea din 1941.Sub influenta lui Giesler,Horia Sima a putu pleca de la Berlin la Roma,iar in urma protestelor guvernului roman,in trei zile guvernul german l-a scos pe Horia Sima si l-a adus la Berlin.

Dupa plecarea lui Giesler din Romania,Gestapoul nu a mai functionat la noi in tara.Au fost celelalte opt servicii.cel mai important era SD-ul german,care se ocupa de afacerile politice,fiind condus de Kurt Aauer,care schimba pasapoartele,misiunile si firmele in fiecare zi.

Eu am colaborat numai cu Abwehr-ul german.In ce a constat aceasta colaborare ?Era,in primul rand,o colaborare pentru apararea zonei petrolifere,unde se gaseau agentii germani,imperecheati cu agentii rpmani.Se facea un serviciu de supraveghere si paza pentru inginerii englezi si americani,care se gaseau acolo ca ei sa nu dea foc zonei petrolifere sau sa distruga instalatile. De asemenea se colabora in zona dunareana,prin toate porturile prin care treceau spre Germania vasele si tancurile de petrol.Acest serviciu exista, a ramas pe loc si a continuat sa functioneze.Colaborarea sa extins si asupra problemei de contraspionaj.Conditia era ca Romania sa nu dea informatii din tarile care ii sunt prietene,iar Germania nu dadea informati cu tarile cu care era in alianta.Am continuat aceasta colaborare pana la armistitiu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Procesul Maresalului Ion Antonescu - Prefata

Declaratiile Generalului Constantin Petrovicescu

Ultima scrisoare a Maresalului Ion Antonescu catre sotia sa Maria